fbpx
Connect with us

Economic

Ghimbavul, săracul oraş bogat

Publicat

pe

Un top al oraşelor din România recent realizat a situat pe primul loc localitatea braşoveană Ghimbav, care la o populaţie de 6.480 de oameni are 10.986 de angajaţi, un PIB per capita de 115.594 euro şi un impozit pe venit per capita 1.192,85 euro. Modul de clasificare al oraşelor a fost făcut după un criteriu relevant: PIB per capita, adică PIB-ul nominal şi în plus s-a mai luat în calcul şi mărimea impozitului plătit pe acelaşi cap de locuitor. Aşadar, primul loc ocupat de Ghimbav este meritat şi cu atât mai îmbucurător pentru noi ca braşoveni.

Publicitate

Este de aşteptat ca odată cu apariţia Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav, ambele oraşe să-şi îmbunătăţească situaţia economică şi nu numai ele, toate localităţile din judeţ vor avea posibilitatea să se dezvolte. Cu această perspectivă la îndemână, Ghimbavul are toate şansele să-şi menţină să să-şi consolideze acest prim loc între oraşele României.

CITEȘTE ȘI  Despăgubiri RCA mai rapide, dar poliţă mai scumpă. Ce schimbări pregătește ASF

Paradoxul situaţiei oraşului Ghimbav vine de la faptul că pe cât este de binecuvântată localitatea aceasta din punct de vedere geografic şi economic, pe atât de blestemată pare să fie la nivel de administraţie locală. În pofida faptului că are un primar, Toma Dorel, cu procese penale pentru corupţie pe rol – care a fost arestat şi suspendat din funcţie o perioadă bună de timp – că are o majoritate în Consiliul Local care se „împunge” permanent cu tabăra primarului, Ghimbavul a reuşit să fie întâiul oraş al României!

Trebuie lăudată performanţa ghimbăşenilor, dar nici nu putem să ne gândim unde s-ar situa primul oraş din România dacă cei implicaţi în conducerea lui s-ar gândi în primul rând la binele comunităţii, şi ar lăsa interesul sau ambiţiile personale pe locul doi.  

CITEȘTE ȘI  Compania de asigurări City Insurance a fost amendată cu aproape 4 milioane de lei

foto: brasovtourism. app

Publicitate
Comentează

Economic

Creşteri de taxe, la serviciile din subordinea Consiliului Judeţean Braşov

Publicat

pe

Mai multe structuri administrative aflate în subordinea Consiliului Judeţean Braşov propun majorări de taxe, în tip ce altele au propus ca valoarea unor taxe şi tarife să fie menţinute la nivelul celor percepute în anul 2020. Conform unui proiect de hotărâre, ar urma să crească unele taxe speciale percepute de Direcţia judeţeană de evidenţa persoanelor, dar şi de Serviciul de protecţie a plantelor, în tip ce taxele de intrare la muzeele Consiliului Judeţean şi alte taxe, precum cea de percepută de Serviciu de autorizaţii şi disciplină în construcţii a ura să rămână la nivelul celor de anul trecut.

Publicitate

 

Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov a propus „actualizarea tarifelor”  speciale pentru activităţile de stare civilă, care ar urma să crească.

CITEȘTE ȘI  În pofida crizei, producătorul brașovean de apă minerală naturală Apemin Zizin mizează pe o creştere de 5% a afacerilor

În vreme ce taxele pentru eliberarea cărţilor de identitate rămân neschimbate, taxele speciale pentru activităţile de stare civilă cresc, conform propunerii, cu câţiva lei. Astfel, taxa pentru avizarea transcrierii în registrele de stare civilă a actelor de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite de autorităţile străine ar urma să crească de la 160 la 164 de lei, dacă avizarea se face în 30 de zile şi de la 320 la 329 de lei dacă se face în regim de urgenţă, în trei zile lucrătoare. Şi taxa de schimbare a numelui sau prenumelui pe cale administrativă ar urma să crească de la 215 la 221 de lei.

CITEȘTE ȘI  WhatsApp riscă o amendă de 50 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de protecție a datelor

Serviciul Public Judeţean de Protecţie a Plantelor a propus şi el majorarea tarifelor pentru lucrările de prestări servicii şi pentru închirierea utilajelor agricole. Astfel, închirierea uni tractor de la serviciul aflat în subordinea CJ Braşov ar costa 384 de lei pe lună, faţă de 378 de lei tariful perceput anul trecut, propunerea de majorare fiind justificată prin modificarea preţurilor carburanţilor.

De asemenea, ar urma să fir indexate şi majorate valorile impozabile la clădiri, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor reglementate de articolul 474 din Codul Fiscal.

Conform proiectului publicat de CJ Braşov, Direcţia Arhitect Şef – serviciul autorizaţii, avize şi disciplină în construcţii propune menţinerea cuantumului taxelor şi tarifelor pentru anul 2021 la nivelul celor practicate în anul 2020.

CITEȘTE ȘI  Despăgubiri RCA mai rapide, dar poliţă mai scumpă. Ce schimbări pregătește ASF

De asemenea, ar urma să rămână neschimbate şi taxele şi tarifele percepute de Direcţia Drumuri Judeţene şi Servicii Publice – Serviciul de Gestionare, urmărire, decontare contracte şi Serviciul lucrări de întreţinere şi investiţii pe drumurile Judeţene – Autoritatea de Transport judeţean persoane, precum şi cele percepute de Biblioteca Judeţean „George Bariţiu” şi Centrul Cultural „Reduta”.

Taxele percepute pentru vizitarea muzeelor aflate în subordinea Consiliului Judeţean Braşov – Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul de Etnografie Braşov şi Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, cu structurile acestora –  rămân aceleaşi de anul trecut.

Citește mai mult

Economic

Sunt achetate furturile de energie electrică pentru minarea de criptomonede. Parte din pierderi sunt suportate de consumatori, se anunță controale extinse

Publicat

pe

Ca urmare a anchetelor Poliției referitoare la sustrageri de energie electrică dintr-o zonă de distribuție a Electrica, suspiciunile de acum sunt că energia era furată de fapt pentru minarea de criptomonede.  O parte din furturi ar fi suportare direct de consumatori, prin consumul propriu tehnologic al rețelei, pe care îl plătesc în facturi consumatorii corecți. Pe lângă ce a comunicat Poliția, ar fi în derulare mai multe anchete care vizează suspiciuni de același fel, în condițiile în care practica nu ar fi singulara. 

Publicitate

Săptămâna trecută, Direcția Generală Anticorupție din Ministerul de Interne emitea un comunicat cu titlul “Percheziții pentru probarea unor infracțiuni de corupție în legătură cu furt de energie electrică”:

“Astăzi, 18 ianuarie 2021, polițiști anticorupție din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Prahova, cu sprijinul Serviciului Anchete, Serviciului Județean Anticorupție Buzău și Serviciului Județean Anticorupție Dâmbovița, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, pun în executare zece mandate de percheziție domiciliară (cinci mandate la sediul sau punctul de lucru al unor societăți comerciale și alte cinci la domiciliile suspecților), precum și cinci mandate de aducere emise pe numele a doi suspecți funcționari publici și alte trei persoane fără calitate specială.

CITEȘTE ȘI  În pofida crizei, producătorul brașovean de apă minerală naturală Apemin Zizin mizează pe o creştere de 5% a afacerilor

În cauză se efectuează cercetări față de cei cinci suspecți, pentru săvârșirea mai multor  infracțiuni, respectiv de constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită, dare de mită, trafic de influență, furt de energie electrică, modificarea fără drept a componentelor instalațiilor energetice, executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, favorizarea făptuitorului, omisiunea sesizării și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice”.

Cam cum se întâmplau lucrurile, ne arată comunicatul Poliției:

“Unul dintre suspecți, deținător al mai multor spații industriale și rezidențiale, punea la dispoziție spații unde urmau a fi desfășurate activități puternic consumatoare de energie electrică, respectiv instalații clandestine de branșare la energie electrică. Aceste instalații erau puse în manoperă și protejate de cei doi suspecți funcționari publici.

Un alt suspect se ocupa, în principal, de identificarea de potențiali clienți ce aveau nevoie de energie electrică de mare putere fără a fi contorizată. Prin prisma relației cu unul dintre suspecții funcționari publici, acesta se ocupa de obținerea avizelor necesare punerii în funcțiune a instalațiilor, modificării de putere și punerea în manoperă a branșamentelor.

Cel de-al doilea suspect funcționar public se ocupa efectiv de realizarea branșamentelor clandestine și avea rolul de a remite sume de bani angajaților societății de distribuție cu putere de decizie”.

CITEȘTE ȘI  În ciuda crizei, fabrica din Râșnov Dexion a continuat procesul de modernizare în 2020. Compania are peste 400 angajați la Râșnov

În aceeași zi, Electrica, societate care se ocupă de distribuția de energie electrică în zonă, dădea și ea un comunicat, la puțin timp după comunicatul Poliției:

“Electrica aplică o politică de toleranţă zero în ceea ce priveşte astfel de practici și asigură toate părțile interesate că, în absolut toate situaţiile de acest fel, societățile din cadrul Grupului Electrica cooperează deplin şi transparent cu autorităţile, prin punerea la dispoziție cu celeritate a documentelor şi informaţiilor necesare, inclusiv a rezultatelor anchetelor interne desfăşurate în ultima perioadă”. Electrica consideră că este atât în interesul consumatorilor, cât şi al companiei, ca astfel de practici să fie descoperite, dovedite şi pedepsite conform legilor în vigoare, mai spunea compania. Mai multe detalii nu au fost date, pe motiv că ancheta este în curs.

Furturi de electricitate au mai fost și probabil se vor mai descoperi în România, însă o sintagmă din comunicatul Poliției a ridicat semne de întrebare. Și anume “activități puternic consumatoare de energie electrică, respectiv instalații clandestine de branșare la energie electrică”, sintagmă care ridică evident niște semne de întrebare.

Mai mult, conform e-nergia.ro ar fi vorba de fapt despre suspiciunea de furt de energie electrică pentru minarea de criptomonede. Sistemul funcționa destul de simplu, cel puțin potrivit sursei citate: în anumite imobile (unele abandonate) s-ar fi instalat mai multe calculatoare de putere mare care, beneficiind și de concursul interesat al unor oameni din compania de distribuție, erau branșate apoi la rețeaua electrică, evident ilegal, fără documentații și contracte. Energia sustrasă din rețea era folosită de computere exact pentru minarea de criptomonede.

CITEȘTE ȘI  20 de străini aflaţi ilegal în România au găsit poliţiştii braşoveni de la imigrări anul trecut

Există evident un impact pentru consumatori, asta dacă, normal, furturile vor fi și dovedite și nu vorbim doar despre suspiciuni. Fiecare distribuitor de electricitate are recunoscut în tarifele de distribuție un procent de pierderi, iar aceste pierderi, parțial recunoscute de ANRE, sunt plătite de toți consumatorii în facturi. Este vorba despre consumul propriu tehnologic (CPT), care are două componente: tehnic și comercial – în ultim caz vorbim, exact, despre furturi.

Conform sursei citate, firma de distribuție a depistat că ar fi vorba despre nereguli ca urmare a unor consumuri anormal de mari de electricitate în anumite zone. Mai mult, potrivit acestora, ceea ce s-a relatat în comunicatul Poliției ar fi doar începutul, iar alte anchete sunt în desfășurare, mai ales în zona de distribuție Muntenia Nord a Electrica.

Citește mai mult

Economic

Soțul Cristinei Rus, Dragoș Bîlteanu, se apucă de construit în Brașov. A renunțat la un proiect uriaș în București iar numele l-a atribuit proiectului din Brașov

Publicat

pe

Omul de afaceri bucureștean Liviu Tudor, care deţine bi­ro­­urile West Gate din zo­na Preciziei din cartierul Mili­tari şi Novo Park din Pi­­­pe­­ra, a cumpărat plat­for­ma fostei fabrici de saltele Vic­to­ria de la omul de afaceri Dragoş Bîltea­nu, cunoscut în lumea mondenă pentru căsnicia cu cântăreaţa Cristina Rus, care avea în plan să construiască acolo un proiect rezidenţial, potrivit datelor din piaţa imobiliară, scrie Ziarul Financiar.

Publicitate

Achiziţia terenului de 6,3 hectare a fost realizată pentru extinderea West Gate Business District, potrivit surselor citate.  Omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, prin H4L Development, anunţa în primvara anului 2018 că intenţiona să demareze în acel an proiectul proiectul rezidenţial West Garden de pe bule­var­dul Iuliu Maniu din Capitală. Ansamblul rezidenţial era proiectat pentru un total de 40 de blocuri cu peste 1.700 de apartamente şi 1.800 de locuri de parcare, toate subterane. Investiţia anunţată era de de 30 mil. euro în prima fază.  În prezent H4L Development are anunţate şase proiecte rezidenţiale, iar numele de West Garden a fost acum atribuit proiectului din Braşov.

CITEȘTE ȘI  Compania de asigurări City Insurance a fost amendată cu aproape 4 milioane de lei

Bîlteanu a cumpărat terenul fostei fabrici Vinalcool din centrul Brașovului. În acest caz, vrea să construiască un bloc cu 60 de apartamente. Tot în Brașov, în apropierea Institutului de Cercetare Dezvoltare al Universității Transilvania din vestul orașului, el plănuiește dezvoltarea unui ansamblu rezidențial cu 800 de apartamente.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>